Persoanele cu proprietăți imobiliare cu valori de peste 2,5 milioane de lei, asupra cărora s-a introdus anul trecut un impozit special, vor avea mai mult timp pentru a declara această taxă către autoritățile locale, până la 30 septembrie față de 30 aprilie în prezent în lege, și vor fi înștiințate de către direcțiile locale de taxe (ale primăriilor) referitor la acest impozit, prevede un proiect de OUG pregătit de către Ministerul Finanțelor. De asemenea, proiectul aduce precizări privind unele amenzi care se aplică în sistemul e-Transport, anume că vor fi aplicate pentru acțiuni ulterioare datei de 1 iulie, precum și schimbări în ce privește accizele pentru produse cu nicotină, care nu conțin tutun, anume introducerea de accize la pliculețe cu nicotină.
Evoluția salariilor în industria serviciilor pentru afaceri urmează evoluția generală a pieței cu o creștere de 4% pentru specialiștii din industrie, înregistrată în martie 2024, comparativ cu septembrie 2023, urmărindu-se un eșantion identic de companii.
Guvernul a adoptat astăzi un proiect de ordonanță care aduce unele modifcări în ce privește planul de restricționare a cheltuielilor în sectorul bugetar, adoptat anul trecut. Ordonanța permite companiilor de stat cu pierderi să crească salarii în anumite condiții, dă posibilitatea stabilirii unei ponderi mai ridicate de funcții de conducere (10% în loc de 8%) în instituții, dar aduce și clarificări la modul în care se aplică pentru microîntreprinderi conceptul de soceități legate. În plus față de proiectul pus în dezbatere publică în urmă cu circa două săptămâni, în proiectul care a intrat în ședința de Guvern se acordă Direcției Naționale Anticorupție (DNA) posibilitatea de a cumpăra mașini și mobilier. Totodată, se dă liber la angajări în sectorul public pentru posturile care devin vacante în 2024 prin pensionarea, demisia sau autosuspendarea titularului.
Ministerul Finanțelor a propus modificarea Codului Fiscal pentru a lămuri modul în care este aplicat conceptul de întreprinderi legate în scopul încadrării firmelor în plafonul de 500.000 de euro pe an prevăzut pentru regimul microîntreprinderilor. Clarificările au devenit necesare după ce Guvernul a introdus această restricție pe finalul anului trecut, dar fără să fie suficient de clar.
Industria IT exprimă un optimism moderat pentru 2024, după ce anul 2023 s-a încheiat cu rezultate sub așteptările de la începutul anului, arată datele colectate în ANIS Sentiment Survey 2024. ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, a derulat sondajul în luna decembrie 2023, în rândul companiilor membre, care reprezintă, la nivel de venituri, aproximativ 65% din întregul sector de software și servicii IT. Rezultatele finalului de an au fost sub cele estimate la începutul anului trecut, iar modificările fiscale din 2023, considerate cu impact major (34%) și mediu (62%), au dus la estimări relativ mai puțin optimiste pentru 2024.
Asociația Constructorilor de Automobile din Romania, care reprezintă cei doi constructori auto și sute de furnizori de componente, transmite că sectorul auto va fi grav afectat de măsurile anunțate de Guvernul României, care taie drastic subvenția din Rabla și Rabla Plus.
Guvernul introduce noi restricții la regimul microîntreprinderilor, cum ar fi deținerea unei participații de peste 25% la o singură microîntreprindere, față de trei în prezent, schimbări la eTransport, unde apar obligații privind echiparea mijloacelor de transport cu echipamente de transmisie a locației prin satelit, limitări semnificative în ce privește recuperarea pierderii fiscale și capacitatea de sponsorizare a firmelor. De asemenea, cresc accizele la produse energetice, etapizat, la 1 ianuarie și la 1 iulie.
Contribuția la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuția de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajați ȘI pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat, este noua formulare introdusă de Guvern în Legea pensiilor, care generează din nou, la acest moment, speculații privind o excludere a anumitor persoane din categoria cotizanților
Pachetul de măsuri fiscale, legea 296/2023, a fost publicat pe 27 octombrie în Monitorul Oficial. Legea modifică semnificativ Codul Fiscal, dar și altele, cum ar fi legea referitoare la activități comerciale ilicite. În timp ce majoritatea prevederilor legii ar urma să intre în vigoare începând cu anul 2024, există și excepții, cum ar fi cele privitoare la scutirile de impozit aplicate unor categorii de venituri din salarii (IT, construcții, agricultură) care vor intra în vigoare începând cu veniturile aferente lunii următoare adoptării actului normativ și publicării în monitorul oficial, prin urmare, începând cu noiembrie 2023.
Președintele Iohannis a promulgat proiectul de lege pe care Guvernul și-a angajat răspunderea și în care sunt cuprinse ample măsuri fiscale, precum și de reducere a cheltuielilor în sectorul public și de disciplină financiară. Printre acestea, se numără introducerea impozitului de cel puțin 1% din cifra de afaceri, dacă acesta depășește 16% impozit pe profit, într-o formă mai dură și dublată pe ultima sută de metri pentru bănci, creșterea impozitării pentru unele microîntreprinderi, majorări de TVA, creșterea poverii fiscale pe activități independente, introducerea unei accize pe băuturi cu conținut ridicat de zahăr și majorarea mai repede a accizelor la tutun și alcool. De asemenea, noua lege include reduceri de cheltuieli în sectorul public, prin desființarea de posturi vacante, posturi de șef birou.
Pachetul de măsuri fiscale pe care care Guvernul Ciolacu ar urma să fie modificat, conform unor surse oficiale. Legea a trecut miercuri de Curtea Constituțională și urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis.
Noile măsuri fiscale anunțate de Guvern sunt în curs de analiză și cu siguranță nu sunt o veste bună, dar va trebui să le respectăm și să suportăm costurile, a declarat directorul general al operatorului de telefonie mobilă, Julien Ducarroz, care a preluat această poziție de la 1 septembrie.
USR și Forța Dreptei au depus, vineri, la Curtea Constituțională sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament. Documentul este semnat și de către doi parlamentari liberali, Dan Vîlceanu și Gheorghe Pecingină.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, afirmă că banii cotizați de cei peste 8 milioane de salariați din România la fondurile private de pensii ”acolo rămân”. El cataloghează drept ”soră cu nebunia” încercarea de introducere a un amendament care să permită naționalizarea acestui pilon de pensii în care sunt adunate fonduri care pășesc 100 de miliarde de lei. ”Nu cunosc detaliile întregii povești și nici nu vreau să le cunosc, pentru că o astfel de măsură nu cred că poate fi pusă în discuție și poate fi pusă în aplicare”, susține Boloș, mărturisind că știe că acest subiect a fost discutat în coaliția de guvernare, dar că s-a ajuns la respingerea ideii.
Și furnizorii de energie electrică și gaze naturale, alături de transportatorii și distribuitorii de profil, ar urma să scape de impozitul pe cifra de afaceri, potrivit formei finale a proiectului de lege cu măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul și-a asumat astăzi răspunderea în Parlament, rezultată în urma amendamentelor depuse de senatori și deputați.
Guvernul și-a angajat răspunderea pe un proiect de lege cu ample măsuri fiscale, precum și de reducere a cheltuielilor în sectorul public și de disciplină financiară, măsuri pe care le-a dezbătut și modificat în coaliție pe parcursul a 24 de ore.
Operatoriii de transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale ar urma să fie scutiți de impozitul pe cifra de afaceri, potrivit amendamentelor depuse de partidele din coaliția de guvernare, PSD și PNL, la proiectul cu măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul își va asuma astăzi răspunderea în Parlament.
Un amendament pregătit de Coaliția de guvernare, PSD și PNL, la legea cu modificări fiscale ar urma să interzică operațiunile de plată și încasare în numerar reprezentând împrumuturi între persoane fizice în calitate de asociați / acționari / administratori / persoane fizice/alți creditori (exclusiv creditorii instituționali) și persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică.
Parlamentari PSD vor să modifice proiectul de lege privind măsurile fiscale cu o prevedere care elimină obligativitatea de a cotiza la Pilonul II de pensii. Angajații ar urma să completeze o cerere în scris, care să fie depusă până la finele lunii martie 2024, prin care să precizeze dacă mai vor sau nu să cotizeze.
Guvernul a adoptat astăzi un proiect de lege cu ample măsuri fiscale, precum și de reducere a cheltuielilor în sectorul public și de disciplină financiară. Printre acestea, se numără introducerea impozitului de cel puțin 1% din cifra de afaceri, dacă acesta depășește 16% impozit pe profit, într-o formă mai dură pentru bănci, creșterea impozitării pentru unele microîntreprinderi, majorări de TVA, creșterea poverii fiscale pe activități independente, introducerea unei accize pe băuturi cu conținut ridicat de zahăr și majorarea mai repede a accizelor la tutun și alcool. De asemenea, proeictul vizează reduceri de cheltuieli în sectorul public, prin desființarea de posturi vacante, posturi de șef birou.
Ministerul Justiției a emis un aviz cu zeci de pagini de obervații la proiectul de lege cu măsuri fiscale și de reducere a cheltuielilor, publicat de către Ministerul Finanțelor. Astfel, în documentul obținut de Profit.ro, printre observații, Justiția notează că ar fi nevoie de un aviz al CSAT pe desființarea unor posturi din sectorul bugetar, dar și că impozitarea băncilor concomitent pe cifra de afaceri și pe profit ar putea încălca Constituția. De asemenea, o altă problemă ar fi limitarea la cel mult 1.500 de lei a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare. Aplicarea acestuia și magistraților ar avea impact asupra principiilor privind independența justiției, întrucât ar afecta securitatea financiară a magistraților.
Guvernul intenționează să scoată sumele colectate ca accize din cifra de afaceri (CA) și să majoreze TVA de la 5% la 9% pentru concerte și spectacole, dar și să adopte o serie de modificări ale proiectului cu măsuri fiscale și de restructurare în ce privește autoritățile locale, au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. De asemenea, Guvernul a renunțat la intenția de a permite acordarea în numerar a bonurilor de masă, dar va veni cu o ordonanță care va limita comisioanele percepute de emitenții de tichete.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat duminică, despre pachetul de măsuri fiscale, că nu a fost discutat în spațiul public doar ca să se afle în treabă, ci este necesar pentru că avem problema cu deficitul și fondurile europene. ”Noi pentru aceasta încercăm să luptăm, să nu compromitem dezvoltarea și modernizarea României pe termen lung. la mijloc sunt 75 de miliarde de euro care pot fi suspendate în orice clipă dacă avem această problemă a deficitului bugetar”, a precizat ministrul.
Adrian Porumboiu, om de afaceri cu investiții în domeniul agricol, susține că eliminarea facilităților pentru angajații din construcții și din agricultură va provoca un nou exod al forței de muncă din România. ”Dacă un angajat avea 5.000 de lei brut, lua 4.000 de lei în mână. Dacă avea 6.000 de lei brut, lua spre 5.000 net. Pe salariat nu-l interesează cât îi dai brut, el vrea să vadă ce are în mână. Vor pleca iar”, a declarat Porumboiu, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV.
"Este un derapaj inacceptabil ca Guvernul să abroge prin Ordonanță de Urgență obligațiile de predictibilitate și stabilitate ale Codului Fiscal. Chiar Ministerul Justiției, în avizul care însoțește această Ordonanță de Urgență la care mă refer, arată că ea este neconstituțională", a declarat directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete